luni, 10 iunie 2019
miercuri, 15 mai 2019
sâmbătă, 11 mai 2019
vineri, 12 aprilie 2019
miercuri, 10 aprilie 2019
marți, 17 iulie 2018
luni, 16 iulie 2018
luni, 5 martie 2018
INDUCAS 8 Evaluarea și notarea elevilor
Evaluarea și notarea elevilor
Evaluarea rezultatelor școlare reprezintă o activitate educativă complexă de colectare sistematică a informaţiilor despre calitatea şi dinamica rezultatelor școlare, de prelucrare şi interpretare contextuală a acestora în vederea adoptării unor decizii semnificative, finalităţilor educaţiei şi scopului acţiunilor de evaluare.
Notarea rezultatelor școlare reprezintă expresia numerică a aprecierii performanțelor școlare ale elevilor.
Tipuri și metode de evaluare.
Evaluarea rezultatelor învăţării se desfăşoară prin:
a) evaluarea iniţială, realizată la începutul fiecărui ciclu de învăţămînt/ la preluarea de către profesor a unui colectiv nou de elevi;
b) evaluarea formativă/curentă, realizată pe parcursul procesului didactic la disciplinele de studiu;
c) evaluarea sumativă/ finală, realizată la finele unităţii de învăţare/capitolului/ semestrului/anului şcolar/ ciclului de școlaritate. 12. Numărul de evaluări sumative obligatorii pe perioada unui semestru, la fiecare disciplină de studii, trebuie să fie, cel puţin, egal cu numărul săptămînal de ore prevăzute de Planul-cadru de învățămînt pentru anul şcolar curent, dar nu mai mic decît doi.
Evaluarea finală a nivelului de competenţe specifice în învăţămîntul primar se realizează prin testarea naţională în învăţămîntul primar, organizată şi desfăşurată în conformitate cu Metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei.
Evaluarea finală de certificare a performanței educaționale în învățămîntul secundar, se realizează la finele fiecărui ciclu de învățămînt după cum urmează: a) examenele naţionale de absolvire a învăţămîntului gimnazial; b) examenul naţional de bacalaureat. Evaluările finale, de certificare a nivelurilor din învățămîntul secundar se organizează şi desfăşoară în conformitate cu metodologiile aprobate de Ministerul Educaţiei.
Instrumentele de evaluare aplicate în învățămîntul primar şi secundar sînt: probe orale, probe scrise, lucrări practice, precum și metode complementare - observarea sistematică a comportamentului, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, utilizate în dependenţă de particularităţile psihopedagogice ale elevilor și de specificul curricula disciplinare.
Evaluarea rezultatelor școlare reprezintă o activitate educativă complexă de colectare sistematică a informaţiilor despre calitatea şi dinamica rezultatelor școlare, de prelucrare şi interpretare contextuală a acestora în vederea adoptării unor decizii semnificative, finalităţilor educaţiei şi scopului acţiunilor de evaluare.
Notarea rezultatelor școlare reprezintă expresia numerică a aprecierii performanțelor școlare ale elevilor.
Tipuri și metode de evaluare.
Evaluarea rezultatelor învăţării se desfăşoară prin:
a) evaluarea iniţială, realizată la începutul fiecărui ciclu de învăţămînt/ la preluarea de către profesor a unui colectiv nou de elevi;
b) evaluarea formativă/curentă, realizată pe parcursul procesului didactic la disciplinele de studiu;
c) evaluarea sumativă/ finală, realizată la finele unităţii de învăţare/capitolului/ semestrului/anului şcolar/ ciclului de școlaritate. 12. Numărul de evaluări sumative obligatorii pe perioada unui semestru, la fiecare disciplină de studii, trebuie să fie, cel puţin, egal cu numărul săptămînal de ore prevăzute de Planul-cadru de învățămînt pentru anul şcolar curent, dar nu mai mic decît doi.
Evaluarea finală a nivelului de competenţe specifice în învăţămîntul primar se realizează prin testarea naţională în învăţămîntul primar, organizată şi desfăşurată în conformitate cu Metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei.
Evaluarea finală de certificare a performanței educaționale în învățămîntul secundar, se realizează la finele fiecărui ciclu de învățămînt după cum urmează: a) examenele naţionale de absolvire a învăţămîntului gimnazial; b) examenul naţional de bacalaureat. Evaluările finale, de certificare a nivelurilor din învățămîntul secundar se organizează şi desfăşoară în conformitate cu metodologiile aprobate de Ministerul Educaţiei.
Instrumentele de evaluare aplicate în învățămîntul primar şi secundar sînt: probe orale, probe scrise, lucrări practice, precum și metode complementare - observarea sistematică a comportamentului, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, utilizate în dependenţă de particularităţile psihopedagogice ale elevilor și de specificul curricula disciplinare.
duminică, 18 februarie 2018
INDUCAS 7 -Tema: profesorii debutanți = Generația Z? - DISCUȚIE PE TWITTER SÂMBĂTĂ 17 FEBRUARIE, ORA 18
Sâmbătă 17 februarie 2018 , ora 18.00, a avut loc o discuţie pe Twitter cu tema „Profesorii debutanți = Generația Z?”, folosind #inducasrochat.
Discuția s-a axat pe cele trei întrebări adresate de doamna prof. Daniela Bunea, moderatoarea evenimentului:
Î1: Ce este, deci, Generația Z? Cine sunt tinerii din Generația Z?
Î2: Sunt profesorii stagiari de astăzi reprezentativi pentru Generația Z? E de bine sau de rău (pentru noi toți - elevi, colegi de-ai lor din alte generații, ei înșiși, părinții elevilor...)? :-)
Î3: Cum am putea noi toți (profesori, elevi, părinți, comunitatea...) exploata caracteristicile Generației Z (= elevii, profesorii debutanți azi/acum) pentru o predare-învățare-evaluare de calitate?
Am apreciat foarte mult o fotografie adaugată de colega noastră Florina Popescu care poate fi o definiție a generației Z
Discuția a adunat experiența noastră care ne este de ajutor, fiind un pas în a înțelege diferența dintre generații și modalitatea de a o micșora pentru a avea rezultate pozitive în demersul nostru didactic.
Concluzia?
Generația Z-cei născuți după 1995
Generația Z-CARACTERISTICI
- au crescut cu computerele
- familiari cu orice tehnologie IT
- se joacă mult pe calculator
- sunt mereu on-line
- cînd vor să afle ceva, caută pe Internet
- pot face mai multe lucruri în același timp
- comunică cu prietenii prin social media
- au acces la multă informație dar adesea nu știu cum să evalueze calitatea acesteia
- o preocupare mai mare pentru imaginea personală
- sunt convinși că opinia lor contează și trebuie să și-o exprime
- protestează impotriva regulilor care nu li se par logice
- nu concep lumea în afara tehnologiei
joi, 8 februarie 2018
INDUCAS 6 Reasons why misbehaviour happens in the classroom and ways to motivate students
What is, in your opinion, the main reasons why misbehaviour happens in the classroom? What do you do in order to tackle and deal with this problem? What tips can you share with your colleagues?
From my point of view, students' background and lack of access to equipment, materials, and resources are 2 important reasons why misbehaviour happens in the classroom. If we teach students who belong to poor families, who come to vocational schools without knowing how to learn and do homework, who have to commute every day, to wake up at 4.00 or 5.00 am to be at school at 8.00 am, it is really difficult to motivate them. They are bored and demotivated and traditional teaching methods do not help at all.
Ways to motivate them:
1. Using technology while teaching can stimulate their attention
2. Establishing rules (mutual agrrement with students) at the begining of the school year is essential
3. Avoiding shouting and hitting them
4. Being open regarding the grading system you use
5. Trying to involve all the students during the lesson-if they know they have to participate in the lesson (even if it is just a word they have to say) they are interested in the topic
6. Trying to show them that what you teach them is useful in real life
sâmbătă, 11 noiembrie 2017
INDUCAS- 3 Stabilire obiective activitate de mentorat
Stabilirea obiectivelor activității de mentorat
Când se
vor stabili obiectivele împreună cu profesorul debutant, e important să se aibă în
vedere următoarele puncte:
- Negocierea obiectivelor
Ar fi
bine să se stabilească obiectivele după o discuţie prealabilă, de comun acord
cu profesorul debutant pe baza planului de dezvoltare profesională. E important să se ia
în considerare punctul de vedere al acestuia şi să noteze observaţiile sale,
dar să-şi exprime nevoile şi să ceară
îndrumarea şi sprijinul de care
crede că are nevoie.
- Stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu
şi lung
La începutul
primului semestru, e important să stabilim obiectivele pe termen scurt, obiective care pot fi atinse după câteva săptămâni şi la
sfârşitul primului semestru. Unele din aceste obiective se vor axa pe
dobândirea de informaţii despre sistemul şcolar. Pe parcursul semestrului I,
după ce s-a acomodat cu locul de muncă şi se va simţi parte integrantă a
şcolii, după ce a primit feedback în urma asistenţelor la lecţii, va trebui să
se stabilească obiective mai complexe pe termen mediu şi lung.
- Specificitatea şi gradul de realizare a
obiectivelor
Pentru a fi
siguri că obiectivele stabilite sunt cât se poate de utile pentru stagiar, se va încerca
formularea în termeni clari a ceea ce se va propune pentru a se realiza.
- Criterii de succes
Criteriile
de succes ar trebui să arate cum
va şti că s-a atins scopul.
- Consolidarea punctelor forte
Cel puţin
unul din obiective să se axeze pe un
aspect care este unul din
punctele forte ale profesorului debutant. În acest fel se va dezvolta competenţa
dintr-un domeniu în care este relativ sigur pe sine şi în care are aptitudini şi interese
deosebite.
- Ajutor acordat pentru atingerea obiectivelor
Mentorul va
discuta cu profesorul debutant despre ajutorul pe care
şcoala i-l poate acorda pentru a
atinge aceste obiective.
- Rediscutarea periodică şi stabilirea de noi
obiective
Obiectivele
stabilite vor fi un punct de plecare, dar se pot
stabili şi alte aspecte de dezvoltare pentru
anul în curs. E important să se reconsidere periodic obiectivele, să se
identifice succesul şi apoi să se stabilească un nou set de obiective. Fişa de autoevaluare va ajuta menţinerea unei imagini de ansamblu asupra progresului profesorul debutant de-a lungul anului şcolar.
- Consemnarea progresului în vederea atingerii şi
depăşirii obiectivelor
Deşi
mentorul va ajuta profesorul debutant, e important ca acesta să îşi asume
responsabilitatea consemnării propriului progres şi a evoluţiei de-a lungul anului
şcolar. Aceasta consemnare ar putea include:
·
propriile notiţe, gânduri şi evaluări;
·
fişa de autoanaliză semestrială;
·
note pe marginea discuţiilor cu mentorul şi cu alţii;
· lucrări ale elevilor;
· exemple care să reflecte
îmbunătăţiri în planificarea lecţiilor, evaluarea elevilor şi completarea
documentelor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)